Cheia 5 – Sfarsitul timpului

Partener – Cheia 35

Cheia 5 contine toata codurile si tiparele vietii si reprezinta motorul principal al tuturor celor 64 de chei.

Intregul univers functioneaza dupa un anumit ritm.

Fiecare organism viu este ajutat de acest ritm sa se stabilizeze si integreze in mediul sau de viata.

Noi, oamenii, ca parte interconectata cu celelalte parti din univers ne conectam si functionam la nivel celular dupa acelasi ceas ritmic ca si universul.

Cheia 5 reuneste toate organismele vii in cadrul aceluiasi ritm care poate fi numit pulsatia vietii.

Cand ne indepartam de ritmul universului incepem sa functionam din nerabdare. Iar nerabdarea inseamna neincredere in viata.

Exista mai multe frici ale umanitatii. Asta la nivel de suprafata. Pentru ca, de fapt, in profunzime exista o singura frica din care izvorasc toate celelalte : teama ca nu exista nici o ordine fundamentala nicaieri in lume si univers.

Atunci cand ne acordam in genele noastre la aceasta frica, indiferent de ceea ce incercam sa facem la suprafata (profesie de succes, posesiuni materiale, relatii), profund, in interiorul corpului niciodata nu ne vom simti cu adevarat in siguranta.

Si totusi ordinea exista si o putem observa in ritmurile naturale ale anotimpurilor, cresterii plantelor sau al inmultirii celulare.

Desi aparent nerabdarea este o trasatura pozitiva pentru ca ne determina sa facem ceva in loc sa ne complacem intr-o situatie, in esenta nerabdarea este de fapt o pierdere a ritmului natural intern.

Atunci cand devenim nerabdatori incepem sa gandim ca lucrurile nu sunt asa cum ar trebui sa fie si trebuie sa facem ceva ca sa schimbam asta. Respiratia devine superficiala si sistemul nervos, hiperactiv.

In realitate totul este exact asa cum ar trebui sa fie.

E nevoie sa invatam ca toate lucrurile sunt interconectate si ca nimic nu e intamplator in univers.

Astfel daca uneori resimtim in vietile noastre perioade mai dificile e nevoie sa stim ca intreaga viata trece prin aceste perioade odata cu noi.

Cu cat mai mult observam nerabdarea si agitatia si incepem sa ne acceptam fricile, respiratia devine mai profunda si sistemul nervos ni se relaxeaza. Incepem sa ne pozitionam mai aproape de centrul nostru si timpul incepe sa se dizolve.

Astfel o alta frecventa mai inalta a rabdarii incepe sa se nasca.

Avem nevoie insa de rabdare pentru a deprinde rabdarea.

Cu cat mai mult experimentam rabdarea si observam asezarea evenimentelor intr-o anumita ordine perfecta in viata noastra cu atat dobandim mai multa rabdare si incredere in viata.

Rabdarea nu inseamna insa sa nu facem nimic. Atunci cand ne conectam cu universul cu inima deschisa o sa vedem cum de fapt exista in permanenta un cuantuum de evenimente subtile interne de diverse forme fractale care se succed intr-o anumita ordine si care ne atrag sa fim in ele, sa le acceptam si integram. Insa ordinea lor nu e dictata de ratiunea noastra ci de univers.

Cu timpul incepem sa observam din ce in ce mai multe astfel de evenimente in ritmuri fine ale vietii si sa avem incredere in ele.

Succesiunea anotimpurilor din natura poate fi translatata si in vietile noastre. Astfel exista un timp al iernii in care avem mai putine resurse la indemana, unul al primaverii cu explozie de energie si crestere, al verii cu deschidere solara sau al toamnei cu roadele sale si pregatirea pentru iarna..

La frecventele inalte ale rabdarii ne deschidem inima, ne conectam profund la astfel de ritmuri firesti si incepem sa le traim intern in toata splendoarea dimensiunilor lor unice.

Cu cat ne deschidem inima si capatam mai mare incredere in viata cu atat celulele noastre se deschid sa primeasca mai multa lumina.

Astfel ne deplasam incet spre registrul de frecvente cel mai inalt de functionare incepand sa atingem viteza fiintei. Timpul inceteaza sa ma existe si codurile “luminii” inunda fiinta.

Acest proces este cunoscut sub numele de iluminare si se petrece intr-un ritm logaritmic.

Astfel corpul este bombardat periodic de frecvente inalte. Distanta in timp scade aproximativ la jumatate de fiecare data cand se intampla.

Corpul fizic sufera mutatii periodice pana la dizolvarea completa a tiparelor personalitatii cand timpul se dizolva si atingem atemporalitatea.